Noua Galilee

Blog de gândire şi cultură Creştină

MATEEVICI ALEXIE (Mateescu Alecu), preot, poet. (1888-1917)

Posted by mihailmaster pe Iunie 27, 2007

mateevici.jpg

   Născut la 16 martie 1888, în Căinari-Tighina ( Bender ), în familie de preot, decedat la 13 august 1917 în Chişinău.  Studii la şcoala duhovnicească (1898-1902) şi Seminarul teologic din Chişinău (1902 – 1910), continuând la Academia teologică din Kiev (1910-1914).  Preot şi profesor suplinitor la Seminarul din Chiţinău (1914-1917); preot militar(1915-1917) pe frontul din Galiţia, apoi la Mărărşeşti cu o unitate de basarabeni,  a murit de tifos.A publicat poezii (religioase, patriotice, sociale etc.), cele mai cunoscute fiind Cântecul zorilor, Ţăranii, Mama, Eu cânt, în zarea anilor, Câintec de leagăn, Deasupra târgului Bârlad şi mai ales Limba noastră, considerate drept cea mai frumoasă poezie din literatura română închinată limbii. 

A publicat şi câteva studii teologice istorice: Momente din influenţa bisericească asupra originii şi dezvoltării istorice a limbii moldoveneşti (române), în:“Buletinul Eparhiei Chişinăului an.  XLIII, nr. 45,49,52 din 1910 şi nr. 41 din 1911;

1. Motive religioase în credinţele şi obiceiurile moldovenilor din Basarabia în: „Buletinul Eparhiei Chişinăului”, an.  XLIV, nr. 9, 13 şi 14 din 1911;

2. Bocetele de înmormântare moldoveneşti, în “Buletinul Eparhiei Chişinăului”, an. XLIV. nr. 38, 39,40 şi 41 din 1911;

3.  Cum şi când s-au încreştinat moldovenii, în “Luminătorul”, nr. 4, 5, 7;i 8 din 1912;4. Tipăriturile noastre vechi, în ,,Buletinul Eparhiei Chişinăului”, an. XLVIII, 1915, nr. 39,41,43,44, 45 şi 46;  

Alte articole şi culegeri de folclor în foile:

 1.      “Basarabia”, 2.     “Luminătorul”,   3.      “Cuvânt Moldovenesc”, toate la Chişinău.  

 A tradus nuvele, schiţe şi poezii din: 

1.      P. Cehov, 2.      S. Puşkin, 3.     M. Lermontov, 4.     Alexei Tolstoi, 5.     S. F. Nadson şi alţii. 

Poezii religioase şi predici (publicate în “Luminătorul” şi alte periodice din Chişinău). Ediţii (postume): 

1.     Poezii. Publicate cu o prefaţă de Petre V. Hanes, Bucureşti, 1926, 128 p.; ed. a II-a, Bucureşti, 1936, 126 p.;

2.      Poezii (traduceri). Cu o prefaţă de L.T. Boga, Chişinău 1937,88 p.;

3.      Scrieri alese.  Ediţie îngrijită şi prefaţată de I. Vartician şi F.Levit, Chişinău, 1966, 151 p. (reeditată în 1971 şi 1977, 120 p.);

4.      Scrieri. Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, variante şi bibliografie de Ion Niţă, Iaşiţ, 1989, 159 p;

5      Opere. Ediţie critică de Ion Nuţă, Efim Levit şi Sava Pânzaru, 2 vol., Chiţinău, 1993. 

Cronologie :

 1888 – La 16 martie (stil vechi) se naşte la Cainari, fostul judeţ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părţile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căuşani.

 1893 – Părinţii se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învaţă la şcoala primară şi se familiarizează cu frumoasele poveşti şi balade, pe care le aude de la părinţii săi, precum şi de la ţăranii de prin partea locului.

1897 – Este înscris de părinţi la şcoala teologică din Chişinău, pe care o termină (conform adeverinţei de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude).

1902-1910 – Îşi urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoştinţă şi se împrieteneşte cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia şi el la seminar în aceiaşi perioadă.

1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viaţa tatăl lui Alexei Mateevici. 1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Ţăranii”, “Eu cânt”, “Ţara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) şi “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).

1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolveşte în 1914. În aceiaşi ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beţie a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică şi studiază trecutul istoric şi cultural al poporului său. 1910- 1911 Publică în “Chisineovschie eparhialinie vedomosti” (nr.45, 49, 52 din 1910 şi nr.42 din 1911) studiul lingvistic “Momente ale influenţei bisericeşti asupra originii şi dezvoltării istorice a limbii moldoveneşti”, precum si articolele “Motive religioase în credinţele şi obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.9, 13, 14), “Bocetele funerare moldoveneşti” (nr.38, 39, 40, 41).

1912 – Vede lumina tiparului (Chisineovschie eparhialinie vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul “Schiţă a traducerilor moldoveneşti religioase şi de trai”. 1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu – Bodoni”. 1914 – Se căsătoreşte cu Teodora Borisovna Novitschi, absolveşte Academia teologică şi se întoarce la Chişinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învăţase.

1915 – Ţine o cuvântare în faţa absolvenţilor seminarului din Chişinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căuşeni, pe care o găseşte “uimitor de bine păstrată”.

1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbuşirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuieşte poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viaţă la spitalul nr.1 din Chişinău şi este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească. În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală.

Anunțuri

2 răspunsuri to “MATEEVICI ALEXIE (Mateescu Alecu), preot, poet. (1888-1917)”

  1. iana133 said

    foarte frumos

  2. Anonim said

    forte interesant 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: